Publicat pe

Informatii despre molia florii soarelui, scapa de homoeosoma nebulella

Molia florii soarelui – Homoeosoma nebulella

molia-florii-soarelui

Descriere. Adultul are anvergura aripilor de 22 – 26 mm; aripile anterioare sunt de culoare galbenă-cenuşie, prezentând sub marginea anterioară o bandă albicioasă, iar în mijlocul câmpului patru puncte negre. Aripile posterioare sunt de culoare cenuşie, cu nervuri închise. Oul este oval-alungit, de culoare albă-lucitoare. Are 0,8 mm
lungime şi 0,4 mm lăţime. Larva matură are 14 – 16 mm lungime. Corpul este de culoare brun-gălbuie, cu protoracele galben-bruniu iar restul corpului cenuşiuverzui. Dorsal prezintă trei dungi longitudinale, de culoare purpurieviolacee; stigmele sunt negre. Pupa are 9 – 12 mm lungime şi este de culoare castanie.

Biologie si ecologie. Acest dăunător iernează ca larvă în ultima vârstă, în sol, într-un cocon albicios, acoperit cu particule de pământ. Împuparea are loc în primăvară şi acest stadiu durează 16 – 17 zile. Fluturii apar la sfârşitul lunii aprilie sau începutul lunii mai şi au zborul nocturn; în timpul zilei ei stau retraşi pe sub diferite plante. În general, apariţia lor corespunde fenologic cu începutul înfloririi florii soarelui. Ouăle sunt depuse în florile diferitelor plante composite, frecvent câte un ou în fiecare floare. Numărul total de ouă depus de o femelă variază între 200 – 300. Incubaţia durează 4 – 5 zile.

Larvele apărute se hrănesc la început cu organele florale, apoi cu seminţ, năpârlind în cursul evoluţiei lor de 3 ori. Ajunse în ultima vârstă larvele coboară de pe plante şi pătrund în sol. Aici ele îşi confecţionează câte un cocon din fire de mătase în care se transformă în pupe. Durata acestui stadiu variază între 13 – 16 zile. Fluturii apăruţi dau naştere la generaţia a doua, care evoluează în iulie-august până la recoltarea florii soarelui. O mare parte din larvele generaţiei I-a nu se transformă în pupe, ci rămân în interiorul coconilor, în diapauză estivală, care se continuă cu hibernarea. În acest caz, numărul fluturilor care formează a doua generaţie este foarte redus.

Plante atacate şi mod de dăunare. Se dezvoltă pe plante spontane sau cultivate din familia Compositae (Arctium, Arthemisia, Cirsium, Carduus, Carthamus, Tanacetum etc.)., producând pagube mai mari la floarea soarelui. Larvele din primele vârste se hrănesc cu polen sau cu organele florale, iar din vârsta a treia perforează peretele achenei şi pătrund în interior, hrănindu-se cu seminţele. Larvele pot ataca bracteele calatidiilor, în care sapă numeroase galerii. În aceste galerii pătrunde cu uşurinţă apa, care favorizează instalarea diferitelor microorganisme, ducând la putrezirea calatidiilor şi a achenelor.

Masuri de prevenire si combatere:

  • utilizarea de soiuri sau hibrizi de floarea soarelui rezistenti
  • araturile de toamna(care distrug larvele si pupele)
  • distrugerea buruienilor composite(pe care se dezvolta larvele primei generatii a daunatorului).
Discutii despre articol
0 Comentarii
Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *