Publicat pe

Informatii despre sfecla furajera, sfaturi pentru infiintarea culturilor si ingrijirea acestor plante tehnice

Cultura de sfecla furajera (Beta vulgaris)

   Sfecla furajera este o planta furajera care se consuma in stare proaspata, si conservat prin insilozare. In afara de radacini se mai folosesc in hrana animalelor si frunzele proaspete sau insilozate.

   Nutretul este bine consumat de toate speciile de animale, deoarece sporeste energia calorica si are efecte favorabile asupra productiei de lapte.

   Sfecla furajera este o planta bienala, cu particularitati biologice asemanatoare cu cele ale sfeclei de zahar. Frunzele reprezinta 20-25 % din greutatea radacinilor. Spre deosebire de sfecla de zahar radacinile se dezvolta in mare partea deasupra nivelului solului.

   Cerintele fata de temperatura sunt mai ridicate decat ale sfeclei de zahar. Brumele tarzii de primavara produc pagube destul de mari. radacinile sunt sensibile la temperaturi de -6 grade Celsius; pentru primul an de vegetatie necesita o suma a temperaturii de 2300-2700 grade Celsius. Semintele incoltesc la temperatura de 6-8 grade Celsius. Radacinile se dezvolta bine la temperatura solului de 18-25 grade Celsius. Cerintele fata de apa sunt de asemenea mari. Culturile reusesc bine in regiunile cu precipitatii anuale de 550-600 mm si uniform repartizate in cursul perioadei de vegetatie.

   Fata de soluri este mai putin pretentioasa. Se poate cultiva si pe soluri slab acide sau usor saraturate, insa cele mai mari productii se obtin pe cernoziomuri, soluri brune si brun roscate si aluviuni.

   Rotatia pentru sfecla furajera sunt bune premergatoare cerealele de toamna si primavara, borceaguri si porumbul furajer, leguminoasele anuale si terenuri. Nu sunt bune premergatoare porumbul pentru boabe, iarba de sudan, sorgurile. Sfecla furajera se cultiva pe acelasi teren dupa o perioada de 5-6 ani, pentru a evita atacul de nematozi. Dupa sfecla furajera se pot cultiva cerealele, leguminoase anuale, porumbul, iarba de sudan, sorg.

   Fertilizarea, gunoiul de grajd in doza de 30-40 tone la hectar este bine valorificat din sfecla furajera si de culturile care urmeaza in rotatie. Pe cernoziom se recomanda 50-60 kilograme la hectar P2O5, iar pe solurile brun roscate 60-70 kilograme la hectar P2O5.

Ingrasamintele azotate sunt necesare in doze de 150-200 Kg/ha.

   Lucrarile solului. Aratura de toamna trebuie executata la adancime de peste 25 cm, iar patul germinativ se pregateste cu grapa cu discuri, cu combinatorul de sfecla sau grapa cu colti reglabili, in functie de gradul de maruntire a solului. Cand solul este afanat pe o adancime de peste 5-6 cm ceea ce creeaza pericolul de incorporare a semintei la adancime mai mare, terenul se tavalugeste inainte de semanat.

   Samanta si semanatul– epoca optima de semanat corespunde cu momentul cand temperatura solului ajunge la 6-7 grade Celsius adica in a doua jumatate a lunii martie. Densitatea optima este 80000-90000 plante la hectar si se realizeaza prin semanatul la distanta intre randuri de 45 cm. Cantitatea de samanta este de 15-20 Kg/ha. Adancimea de semanat este de 2-3 cm.

   Lucrari de ingrijire. Principalele lucrari de ingrijire care se aplica la cultura sfeclei furajere sunt prasila oarba, raritul, combaterea buruienilor, combaterea bolilor si daunatorilor.

   Prasila oarba se efectueaza in cazul cand a prins crusta inainte de rasarirea plantelor. Lucrarea se executa cu cultivatoarele CPPT-4 tinandu-se seama de armele semanatorii, lasand o zona de protectie langa randuri pentru a nu disloca plantele in curs de rasarire. Adancimea la care se executa prasila oarba nu va depasi 4-5 cm.

   Raritul se face in faza in care plantutele si-au format 2-4 frunze adevarate, lasand intre plante distanta de 20-22 cm astfel ca sa se realizeze densitatea optima.

   Recoltarea. Recoltarea sfeclei furajere poate sa inceapa in luna august cand frunzele se ingalbenesc si se continua pana la caderea primelor brume. Recoltarea sfeclei furajere se face manual, semimecanizat si mecanizat.

   Productiile directe care se obtin de la soiurile poliploide sunt de 60-100 tone la hectar in culturile in regim de neirigare. In culturile irigate se obtine productii de 140-160 tone la hectar. Productia de frunze este de 10-20 tone la hectar.

Discutii despre articol
0 Comentarii
Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *