Publicat pe

Tratamentele la canepa impotriva principalelor boli si daunatori ai acestor plante tehnice

CANEPA – CANNABIS SATIVA L.

canepa

Canepa face parte  din grupa plantelor textile de mare valoare pentru uzul uman si cel industrial. Din tulpinile de canepa se obtin fibrele (26-32%), care se utilizeaza in industria textila pentru diverse tesaturi, folosite la: confectionarea hainelor; fibre si impletituri de toate tipurile; panze grosiere pentru incaltaminte, panze marinaresti; ata si sfoara de foarte multe tipuri; materiale de pescuit.

Uleiul de canepa (cca 35-37%) este semnificativ si se poate folosi in alimentatia omului. Lemnul de canepa poate fi folosit drept combustibil solid. Are o valoare calorica aproape egala cu a motorinei. Puzderia ramasa dupa extragerea fibrei reprezinta 60% din masa tulpinii. Canepa provine din Asia Centrala si de Rasarit (zona muntilor Tian San). Azi, pe glob se cultiva cca 100000 ha, din care cea mai mare suprafata se gaseste in China. Suprafete semnificative cultivate cu canepa se afla si in Franta, Italia, Austria, Ucraina. In Romania, suprafata cultivata cu canepa, in ultimii ani, este sub 1000 ha, desi cererea de fibre de canepa pe piata europeana si mondiala este in crestere si la preturi bune.

Principalele boli sunt:

VIROZE:

1. Mozaicul cânepei – Cannabis mosaic virus

Simptome:

  • În timpul înfloririi cânepii, pe frunzele plantelor virotice apare o îngălbenire progresivă ce se finalizează cu aspectul mozaicat al foliolelor.
  • Frunzele de la vârful plantei prezintă mai întâi dungi scurte, izolate, galben-verzui, la vârful foliolelor şi pe margini.
  • Prin unirea petelor se obţin zone clorotice mari, însă pe lângă nervuri rămâne o zonă verde.
  • Frunzele virotice se îngălbenesc, se usucă în vârful plantelor, inflorescenţele se veştejesc şi se curbează.
  • Plantele atacate au înălţime redusă, iar fibrele din tulpini, ca şi producţia de seminţe, sunt de slabă calitate şi de cantitate mică.
  • Transmiterea virusului de la un an la altul se face prin seminţele plantelor mozaicate.

Masuri de prevenire si combatere:

  • recoltarea de seminţe din loturi unde plantele mozaicate au fost distruse încă de la primele simptome.
  • combaterea insectelor reduce răspândirea virusului
  • măsurile de igienă culturală
  • fertilizarea raţională
  • executarea corectă a lucrărilor de întreţinere
  • Insecta Diphorodon cannabis împreună cu Thrips tabaci, Myzus persice şi Trialeurodes vaporariorum (fluturaşul alb) transmit virusurile cânepii, dar şi virusuri de la alte plante ca, floarea soarelui, lucernă, castraveţi şi alune de pământ.

 

MICOZE:

1. Mana – Pseudoperonospora cannabina

Simptome:

  • Pe foliolele cânepii apar pete galbene în dreptul cărora pe faţa inferioară a limbului se observă o eflorescenţă cenuşie-violacee.
  • Frunzele rămân mici, sunt deformate, au zone brunificate şi se usucă.
  • Transmiterea agentului patogen de la un an la altul este asigurată de sporii de rezistenţă, iar în cursul vegetaţiei răspândirea ciupercii se face prin intermediul sporilor duşi de vânt şi de apa de ploaie .

Masuri de prevenire si combatere:

  • Măsurile de igienă culturală
  • strângerea şi arderea resturilor plantelor atacate
  • arături adânci
  • cânepa va fi introdusă în asolament aşa încât să nu revină pe aceeaşi tarla decât după 3-4 ani

 

2. Putregaiul alb al cânepii – Sclerotinia sclerotiorum

Simptome:

  • Boala afectează rădăcinile, tulpinile şi seminţele, fiind favorizată de cantitatea mare de precipitaţii din toamnă, deşi pot fi atacate şi plantele abia răsărite.
  • Primele simptome se observă pe tulpina tânără, unde apar pete galben-brune ce pot înconjura tulpina şi în acest caz tânăra plantulă putrezită cade şi piere.
  • De la plantă la plantă ciuperca poate fi vehiculată de curenţii de aer, ce antrenează fragmente miceliene de la
    plantele infectate bazal.
  • Din cercul de plante gazdă fac parte toate legumele rădăcinoase, bulbifere sau tuberculifere, la care după infecţiile din câmp boala continuă în silozuri putrezind materialul depozitat.
  • Sunt atacate de asemenea şi o mulţime de plante floricole.

Masuri de prevenire si combatere:

  • Ciuperca are un cerc larg de plante pe care atacă, aşa încât un teren în care sunt scleroţi, va trebui cultivat cel puţin 4-5 ani cu cereale păioase, apoi cu plante prăşitoare.
  • În vegetaţie se poate aplica produsele: Fungicid Topsin 70 WDG-1 kg/ha, Fungicid Rovral 500 -1 kg/ha, Fungicid Mirage 45 EC-1 l/ha.

 

3. Pătarea albă a frunzelor de cânepă – Septoria cannabis

Simptome:

  • Agentul patogen atacă frunzele plantelor complet dezvoltate, formează pete mici, de culoare verde-închis ce devin apoi brune.
  • În centrul petelor de 0,5-3 mm, ţesuturile devin albicioase sau galben-deschis cu puncte mici negre, iar pe margini se menţine o zonă de culoare închisă portocalie-roşiatică.
  • Prin desprinderea ţesuturilor albicioase frunza rămâne un timp perforată apoi se usucă.

Masuri de prevenire si combatere:

  • măsurile de igienă culturală
  • respectarea unui asolament în care cânepa să revină după 3-4 ani.

4. Botrytis infestans  – Putregaiul cenuşiu

Simptome:

  • Atacul se manifestă pe toate organele aeriene ale plantei, începând de la o distanţă de 40-50 cm de la sol, manifestându-se prin pete alungite de 30-160 mm şi chiar de 300 mm, care înconjoară tulpina şi ramurile.
  • Dacă umiditatea se menţine, pe pete, îndeosebi la limita dintre ţesutul sănătos şi cel atacat, apare un mucegai cenuşiu, format din conidioforii şi conidiile ciupercii.
  • Cu timpul ţesuturile afectate se albesc, crapă şi se exfoliază.
  • Plantele puternic atacate se recunosc uşor deoarece au vârful ofilit, boala fiind prezentă mai frecvent pe plantele mascule.

Masuri de prevenire si combatere:

  • strângerea şi arderea resturilor plantelor atacate
  • arături adânci
  • cânepa va fi introdusă în asolament aşa încât să nu revină pe aceeaşi tarla decât după 3-4 ani

 

5. Orobanche ramosa L. – Lupoaia

Simptome:

  • Plantele de cânepă, parazitate de lupoaie, rămân mai mici, nu înfloresc sau înfloresc târziu.
  • Producţia de fibre sămânţă a acestor plante este mai scăzută.
  • În jurul tulpinilor de cânepă, de pe rădăcini, se ridică numeroase plante de lupoaie, de 10-40 cm înălţime, de
    culoare galbenă, cu nuanţe liliachii sau albăstrui.

Masuri de prevenire si combatere:

  • măsurile de igienă culturală
  • respectarea unui asolament în care cânepa să revină după 3-4 ani.

 

Principalii daunatori sunt:

1. Puricele cănepei – Psylliodes attenuata

purice-canepa

Puricele cânepei prezintă o generaţie pe an şi iernează ca adult. Este atacată cu precădere cânepa, dar se hrăneşte şi pe hamei ca şi pe alte plante dintre canabinacee şi urticacee. Adulţii hibernanţi rod frunzele de cânepă, distrugând una din epiderme şi parenchimul şi lăsând una din epiderme neatinsă. Cele mai mari pagube sunt produse în primăverile secetoase şi călduroase în perioada răsăririi plantelor. Urmare a atacului, plantele se usucă. Noii adulţi se hrănesc cu frunzele sau chiar cu inflorescenţele de cânepă sau hamei. Hrănirea larvelor pe rădăcinile plantelor de cânepă nu produce pagube semnificative.

Metode de combatere:

2. Molia cănepei – Grapholitha delineana

În condiţiile ţării noastre molia cânepei are 2-3 generaţii pe an.  Larvele moliei atacă cu precădere cânepa, dar se întâlneşte şi pe hamei. Datorită atacului dăunătorului are loc îngroşarea, deformarea, apariţia de gale pe tulpinile de cânepă, iar în porţiunile vătămate se observă galerii de diferite lungimi. Se constată, de asemenea, perforarea seminţelor şi consumarea conţinutului lor. La plantele atacate, fibra este deteriorată sau complet compromisă.

Metode de combatere:

Discutii despre articol
0 Comentarii
Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *